| “Hai, zi si tu ceva!” Si ma impingea cu podul palmei mai in fata, cat mai aproape de interlocutor, in speranta ca voi articula un cuvant. Si cu cat ma “stimula” mama mai mult, cu atat strangeam eu mai tare din dinti, ma inroseam si aproape ca intram in pamant de rusine. |
| Ne desparteam si ne continuam drumul in bombanituri, ca de ce nu sunt si eu mai prietenoasa, mai sociabila, ca uite cum alti copii stiu sa raspunda la salut si eu nu. Si cum sa nu fiu stresata, cand, intotdeauna, inainte sa plecam undeva, obisnuia sa ma 'dreseze' cum sa spun buna ziua, cum ma cheama, cati ani am. Eeeheheee, si cred ca de aici mi se trage ceea ce mi-am propus atunci cand s-a nascut primul copil, si anume sa-l ajut si sa-i arat cum sa devina un copil sociabil fara sa-l impovarez cu spaima, stres sau jena atunci cand ne intersectam cu cineva cunoscut. In primul rand, mi se pare foarte important, ca noi parintii sa dam in acest sens un exemplu bun copiilor nostri. Asadar, socializeaza si tu la randul tau, chiar daca poate de felul tau esti introvertit/a si ti-e greu, in speranta ca, copilul te va imita. Atunci cand te intersectezi cu cineva cunoscut, incearca sa fii jovial/a, zambitor/oare si deschis/a dialogului, nu te grabi sa saluti morocanos si sa mergi mai departe, pentru ca felul in care interactionezi cu cunoscutii este parte importanta din procesul de socializare. Nu te izola nici pe tine si nici pe copii, dimpotriva, iesi la plimbare in parc sau mergi la cumparaturi cu copiii chiar daca sunt foarte micuti, ca sa se obisnuiasca cu aglomeratia. Organizeaza cat poti de des intalniri de joaca, mai ales daca observi ca al tau copil nu prea are prieteni, sau in general, leaga greu prietenii. Abordeaza mamici la scoala, la orele de activitati extrascolare si organizati impreuna intalniri de joaca cu copiii. Nu “uita” sa-i sarbatoresti ziua de nastere niciodata! Chiar daca nu-ti permiti financiar prea multe, important este sa inviti de ziua copilului colegi de clasa, prieteni ca sa fie si el la randul lui invitat. Nu-ti stresa copilul la fiecare iesire: “Vezi, ai grija cum te porti sau ce vorbesti ca sa nu ma faci de rusine!” pentru ca asa inhibi orice tentativa de socializare. Copilul devine nesigur si probabil nici macar un 'buna ziua' sau 'multumesc' nu va mai indrazni sa articuleze. Inca de bebelus ia-l cu tine peste tot, nu-l trimite mereu la bunici atunci cand ai de mers undeva. Lasa-l sa se manifeste in public, si incurajeaza-l sa fie el insusi, cu bune si rele, evident, in limita bunului simt, si astfel va capata increderea de care are nevoie ca sa socializeze. Asigura-i un mediu familial cald, bland si destins in care sa se simta iubit si apreciat, pentru ca, spun specialistii, copiii scaldati in iubire si carora li se acorda multa atentie sunt in general sociabili. Incurajeaza-l sa-si exprime parerile si accepta-l ca partener egal in orice fel de discutii, asa va sti ca este apreciat no matter what…. Eu dupa 12 ani ma declar super multumita de rezultate, pentru ca inca de foarte mici socializeaza asa cum nu mi-am imaginat vreodata. Sunt joviali si zambitori, strang puternic o mana atunci cand fac cunostinta cu cineva (am oroare de strangeri de mana molatice), se descurca intr-o discutie cu adulti, si toate astea fara fastaceli, transpiratii si inroseli in obraz. Cine-i cunoaste sigur o sa-mi dea dreptate :) |
RSS Feed
