Ce-mi doresc pentru pustiul meu

Recunosc sincer ca e putin rasfatat, si desi are deja 9 ani, inca-i mai curg lacrimi mari cat boabele de la margele pe obrajii bucalati de mi se sfasie inima de mama slaba de inger ce sunt, si ca ma prefac ca nu le vad, tocmai ca sa se dezvete sa mai planga din te miri orice.

”Doamna! Da’ vreti sa faceti barbat din el, pana la urma, nu-i asa?” mi-a racnit ultima data dentistul, suparat pe pusti ca nu vroia sa stea in scaunul bau bau de care fug toti copiii. 
Si reflectand la interventia dentistului mi-am facut rapid o radiografie a sufletului ca sa vad ce-mi doresc de fapt pentru baiatul meu, cam ce fel de barbat mi-as dori eu sa fie cand va ajunge la maturitate.

Feminista convinsa, dupa mine, mi-ar placea sa-l vad ca spala vase, ca da cu aspiratorul si sterge praful in locul alesei lui, ca schimba scutece, si ca nu-i va fi rusine sa aleaga sa stea el acasa in concediu de maternitate in locul nevestii.

Mi-ar placea sa-si iubeasca nevasta/partenera(ul) sau ce-o mai fi la moda pana creste el, din tot sufletul, s-o respecte, sa o sprijine intotdeauna in alegerile ei, fie ca sunt legate de cariera, copii sau prietenii.

Mi-ar placea sa fie romantic cu ea, sa-i faca surprize mici si nevinovate, s-o faca zilnic fericita.

Mi-ar placea sa nu renunte la principiile dupa care sa ghideaza-n viata doar de dragul trandurilor, as vrea sa stie ca este ok sa fie asa cum este el, si ca nimeni nu este perfect.

Mi-ar placea sa calatoreasca si sa cunoasca lumea intreaga, sa-si largeasca orizonturile si sa se incarce cu amintiri si momente de nepretuit, pe care sa si le reaminteasca atunci cand se asteapta mai putin.

As vrea sa fie bun la suflet, darnic si in iubire, drept si loaial, cinstit dar nu fraier.

Mi-ar placea sa fie modest, cu bun simt si respectuos cu cei din jur.

Si daca i-ar placea sa danseze ar fi minunat, pentru ca nimic nu se compara cu senzatia pe care o ai atunci cand dansezi.

Sa-si creasca copiii cu rabdare si sa le arate calea dreapta in viata, sa nu le impuna ideile si neimplinirile lui adunate de-a lungul timpului. Sa fie un tata implicat si sa-si asume responsabilitatea de parinte in fiecare moment al existentei lui.

Si mi-ar mai placea sa treaca din cand in cand si pe la mine, dar nu prea des, ca sa nu se supere nora, iubita lui.

Stiu, suna a utopie, parca-s prea multe calitati adunate toate la un om, insa sper ca, macar jumatate din lucrurile astea sa i se intample intr-o buna zi.